Tocmai ma uitam prin lista de bloguri pe care le mai citesc eu din cand in cand si-mi puneam intrebarea cum de unele persoane pot sa faca postari pe blog indiferent de starea lor de spirit. Eu n-am mai scris de mult si n-am trecut prin niciun eveniment care sa ma aca mai trita. As putea spune ca, din contra, fericirea este cea care m-a adus in starea de a nu mai scrie pe blog. Desigur, exager putin, nu sunt chiar atat de mega, extra fericita, as spune mai degraba ca imi e bine. Sunt si fericita, insa nu e vorba neaparat de acea stare euforica pe care o puteti intelege voi. Pur si simplu stiu ca in momentul de fata am tot ceea ce imi doresc si incerc sa ma bucur cat mai mult de ceea ce imi este oferit, pentru ca stiu ca nu are cum sa dureze vesnic. Lucrurile se schimba, evolueaza... devin mai bune sau mai proaste, dar sigur nu raman la fel. Dar incerc sa ma gandesc cat mai putin la viitor, sa ma bucur cat mai mult de prezent si sa incerc sa obtin cat mai mult din situatia curenta si sa ofer cat mai mult celorlalti. SI sa ii multumesc Lui Dumnezeu pentru ca mi-a oferit prilejul sa traiesc un astfel de moment.
S-ar putea sa va fi plictisit vorbin aiurea despre starea mea de spirit, dar a fost unul din momentele in care mi-am adus aminte de acest blog si am zis sa va mai zic si voua ceva, ca sa nu credeti ca v-am uitat total (am facut-o doar partial).
S-ar putea sa va fi plictisit vorbin aiurea despre starea mea de spirit, dar a fost unul din momentele in care mi-am adus aminte de acest blog si am zis sa va mai zic si voua ceva, ca sa nu credeti ca v-am uitat total (am facut-o doar partial).
