love songs (1)

Nu e vorba doar despre cantece care sunt, in mod oficial, incadrate in categoria cantecelor de dragoste, ci e mai mult vorba de ceea ce inseamna un cantec de dragoste pentru mine. Veti vedea atat cantecele clasice, cat si unele balade rock cu versuri de iubire. Enjoy!

10. HIM - Killing Loneliness
  9. Within Temptation - Fire and Ice
  8. Shakira - The One
  7. Aerosmith - I Don't Wanna Miss A Thing
  6. Bon Jovi - Always
  5. HIM - Funeral Of Hearts
  4. Dark Moor - Green Eyes
  3. HIM - Love's Requiem
  2. Kamelot - Love You To Death
  1. Apocalyptica ft Brent Smith - Not Strong Enough

just women (2)

10. Xandria - Sisters of the Light
  9. Flyleaf - Fully Alive
  8. Emmanuelle Seigner - Femme Fatale
  7. Within Temptation - Fire an Ice
  6. Evanescence - Call Me When You're Sober
  5. Within Temptation - Iron
  4. Shakira - Costume Makes The Clown
  3. Within Temptation - Murder
  2. Lacuna Coil - I Wont Tell You
  1. Within Temptation - Lost

Rasism, xenofobism, sexism si altele de acest gen

Mi-am amintit, azi dimineata de o intamplare ce a avut loc pe cand eram prin clasa a X-a. M-am intalnit cu niste persoane. Le cunosteam, dar nu le mai vazusem de ceva vreme (vreo doi ani sa fie). Din ceea ce imi aduceam aminte despre ele... erau niste persoane relativ normale, cu nimic iesite din comun. Dar, in acesti doi ani in care nu le-am mai vazut s-au schimbat multe. Atat eu, cat si ei si-au schimbat grupul de persoane in care isi petreceau viata, s-au schimbat conceptile de viate, etc.

In acest timp eu incepusem sa fac dezbateri si, astfel, am devenit mult mai toleranta (nu ca inainte n-as fi fost, dar pe vremea aceea cred ca chiar eram o intruchipare a tolerantei). Ei in schimb, devenisera mult mai putin toleranti. Si am ramas absolut uimita in momentul in care declarau ca se simteau enervati si ca si-ar dori sa ii bata cam pe toti care erau diferiti de ei (gay, unguri, rromi, chiar si persoane mai inteligente).

Eu una, nu inteleg de unde vin toate acestea. De ce sa te enerveze persoana de langa tine doar pentru ca e diferita de tine. In fond, tocmai acesta e farmecul, si tocmai aceasta este cheia care ne face sa ne simtim atrasi unul de altul: diferentele dintre noi. Daca am fi toti le fel... ce farmec ar mai avea viata aceasta? Am sti de dinainte la ce sa ne asteptam de la persoana care sta in fata noastra, am sti mereu cum va reactiona aceasta, si totul va devenii mult mai plictisitor. 

In plus, ce vina are acea persoana pentru ca s-a nascut altfel, ca a fost educata altfel? Inteleg sa te enerveze atunci cand ceea ce face ea se indreapta impotriva ta, asta e normal. Daca un homosexual incearca sa te violeze, e normal sa te enerveze si sa vrei sa-l bati, dar atata timp cat el isi vede de treaba lui, cat se intalneste cu alte persoane de acelasi sex, dar nu te implica si pe tine in asta, de ce te-ar enerva? Si la fel sta treaba si cu unguri, cu rromi sau cu alte categori care in tara noastra sunt intens discriminate si urate. Da, te deranjeaza si te enerveaza o persoana de etnie rroma care vine si iti fura din buzunar, insa asta nu inseamna ca trebuie sa-i urasti pe toti. Unii sunt chiar ok. Inteleg sa te deranjeze atunci cand unguri afirma sus si tare ca tara asta e a lor, dar de aici pana la a-i uri... e cale lunga. Eu cunosc si vreo doua trei persoane de etnie maghiara care ma enerveaza, dar cunosc mult mai multe persoane de acest fel care sunt de treaba. Asa ca de ce sa nu-i suport?

In concluzie, nu inteleg de ce anumite persoane ajung sa faca discriminari doar pe baza unui singur exemplu negativ sau, mai rau, fac discriminari fara exemple negative, din simplu motiv ca se considera pe ei fiinta suprema (altfel nu imi explic), iar toti ceilalti, ce nu corespund nici macar pe aproape sunt prosti si, in consecinta, merita sa ia bataie. Dar voi, sunteti rasisti?

Casa visurilor

As putea sa va povestesc despre ea, sau as putea sa va arat niste poze cu case in genul carora ar fi si casa la care visez eu. Singurul lucru pe care am sa vi-l spun este ca o casa, pentru a fi exact asa cum visez eu ar trebui sa includa o curte uriasa. 

Da, cred ca nu o sa va mire cand am sa va spun ca niciuna din aceste imagini nu zugraveste exact casa visurilor mele, insa am ales cateva poze care se aproprie cel mai mult de imaginea acesteia din mintea mea. Da, desigur, as fi putut sa v-o descriu, insa imi e teama ca nu as putea exprima prea bine ceea ce gandesc (de fapt, nu am o imagine prea clara, doar cateva idei. Si daca ar fi vorba de locul perfect in care aceasta sa fie amplasata... atunci cu siguranta este vorba de golful Kotor din Muntenegru sau oriunde altundeva unde se poate admira frumoasa imbinare dintre munte si apa.

Just women top (1)

De acum in colo topurile mele vor avea o tema, asa ca nu se vor mai numi, pur si simplu, topul zilei. In cazul in care am mai multe melodii pregatite pentru o anumita tema (ceea ce se intampla de obicei), veti vedea ca apare un numar dupa titlul topului, ca acum.

La acest top va voi prezenta melodiile mele preferate cantate... doar de femei

10. Ultra Orange & Emmanuelle - Sing Sing
  9. t.A.T.u - All About Us
  8. Nelly Furtado - Manos Al Aire
  7. Katie Melua - Nine Million Bicycles
  6. Sass Jordan - Make You A Beliver
  5. Kelly Clarkson - Because Of You
  4. Epica - Consensus
  3. Nightwish - Bye Bye Beautiful
  2. Within Temptation - Frozen
  1. Sirenia - The Other Side

Despre inspiratie

Ştiţi ce este ciudat? Că de fiecare dată când am vreo indee despre ce aş putea scrie pe blog (aproape de fiecare dată), mă aflu într-un loc în care nu mă pot folosi de ea, nu o pot nota, nu pot scrie nici măcar o parte din ea şi, mai apoi o uit sau, chiar dacă nu o uit, nu văd niciun mod în care să o pot aborda, să scriu despre ea, pentru că prima dată când ea a apărut în capul meu suna aşa de bine, iar acum sună foarte sec, parcă i-am pierdut esenţa. Sau, pur şi simplu, nu mă aflu în starea necesară de a scrie despre ea. 

Dacă aţi şti voi câte idei mi-au trecut prin cap doar ieri, în timp ce mergeam pe stradă! Câte lucruri nu m-am gândit să vă spun, câte secrete să vă împărtăşesc! Şi ştiţi ce mai ştiu acum din ele? Aproape nimic e un cuvânt potrivit. Nu-mi amintesc niciunul din lucrurile la care m-am gândit atunci, cu excepţia faptului că am vrut să scriu o postare despre prietenul meu, dar aia oricum trebuie să mai aştepte, trebuie să mă gândesc la un mod de a o face ok, astfel încât să înţelegeţi tot ce vreau eu să spun şi să nu vă imaginaţi lucruri diferite. Şi astfel încât să-mi convină mie cum arată, doar e vorrba de iubitul meu, nu? Persoana care, prin importanţă şi semnificaţi vine imediat după sora mea, în acest momente.

Şi, dacă tot vorbeam de inspiraţie, mi-am amintit un studiu făcut odată, care încerca să afle unde le vin oamenilor cele mai bune idei. Astfel, doar 2% din persoanele întrebate au răspuns că la birou, în timp ce, restul de 98% erau locuri precum pe stradă, noaptea în pat, pe wc, etc. Venea şi expliaţia care să justifice aceste răspunsuri şi spunea că, de obicei, asociem biroul cu un anumit tip de gândire, una mult mai conformă, în standare. Cum s-ar spune, cât suntem la birou, we can't think outside the box. Chestia asta o putem face abea când am părăsit acel spaţiu în care totul funcţionează după legi şi norme şi ne îndreptăm spre locurile în care noi suntem proprii noştri stăpâni şi mintea noastră poate să se plimbe nestighrită pe unde doreşte ea. Abia când suntem capabili să facem lucrul acesta, să ne lăsăm mintea să zburde în voia ei, fără a fi presată de vreun program, de vreo îndatorite, abia atunci putem avea idei valoroase. 

Probabil că ceva de genul acesta se întâmplă şi cu mine în momentul în care încep să scriu pe blog. Mă aşez în faţa calculatorului şi există un lucru care îmi îngrădeşte imaginaţia, care n-o lasă să se mişte exact aşa cum vrea ea. Este vorba despre acel gând "Trebuie să scriu un articol bun". Cu asta în minte, aproape tot ce scriu mi se pare o prostie. Doar eu ştiu de câte ori, în zilele în care nu apare nimic, mai ales, încep să scriu, apoi şterg, încerc să scriu altceva şi tot încerc până când îmi dau seama că nu merge, că în acea zi nu voi putea veni cu nimic interesant pentru voi. Nu ştiu, probabil că n-ar trebui să gândesc aşa, n-ar trebui să las un gând să mă mărginească. În fond, blogul acesta a pornit ca un experiment, ca un loc al meu în care să pot să-mi las gândurile să curgă şi să se mişte după cum vor ele, iar orice gând care încearcă să le îngrădească ar trebui să dispară. Din păcate, nu e mereu aşa, iar atunci, tot ce pot face este să vă las să mai aşteptaţi o vreme după un alt articol de al meu.

Xandria si Blackmore's Night

Vreau sa vorbesc si cu voi despre cele doua formatii pe care am inceput sa le ascult de foarte putin timp. Xandria canta symfonic metal, si are cateva melodi foarte bune, iar Blackmore's Night canta folk rock. Nu am ascultat decat cate un album de la fiecare, insa suna destul de interesant amandoua si... ascultati si voi si formati-va propria parere...

As prefera sa fiu o pereche de chiloti...

Uitandu-ma pe net dupa ceva inspiratie pentru un articol pe blog, am dat peste urmatoarea intrebare "Ce ai prefera sa fii, o pereche de chiloti sau o pereche de ciorapi?" si mi-am zis ca este un subiect despre care as putea vorbi pe blogul meu. Este amuzant si, in plus, imi alunga plictiseala.

Deci, dupa cum spuneam si in titlul articolului, as prefera sa fiu o pereche de chiloti. Daca se poate chiloti de femeie, marimea S. Sau, o pereche de boxeri special creati pentru iubitul meu. Si da, sunt convinsa ca faptul ca am ales varianta asta nu va surprinde, nu cred ca si-ar dori cineva sa fie o pereche de ciorapi. In schimb, varianta asta e... kinky. 

Ganditi-va si voi umpic. Sa fi o pereche de ciorapi nu poate fi decat neplacut. Indiferent ce persoana te-ar avea in picioare, pana la urma tot ai ajunge sa puti, sa nu mai vrea nimeni sa-ti simta mirosul, sa te mai atinga. Si asta se va intampla indiferent cat de sexy este purtatorul tau. Pe cand o pereche de chiloti... evoca senzulitate. Cred ca orice barbat se imagineaza uneori (unii o si fac) mirosind o pereche de chiloti sexy ce tocmai i-a dezbracat de pe o femeie. Il atrage, il excita. In plus, a fi o pereche de chiloti iti confera o atingere mult mai intima decat aceea a ciorapilor. In calitate de chiloti, poti atinge cele mai intme parti ale unei persoane, acele parti care poate n-au fost aratate nimanui. In schimb ciorapii ce ating? Niste picioare, care, indiferent daca sunt sau nu sexy, sunt introduse in niste pantofi, unde ciorapii nu pot decat sa se asfixie in lipsa de aer. In calitate de chiloti te poti afla chiar sub fusta unei doamne, avand acces direct la aerul ce vine dinspre afara.

Nu stiu ce parere aveti despre ceea ce am scris eu aici, mie mi s-a parut ceva amuzant. Daca vi se pare si voua asa, m-ar intresa sa aud si parerea voastra. Ce ati prefera sa fiti? O pereche de chiloti sau una de ciorapi?

Cele mai cautate cuvinte pe internet

Tocmai am dat peste un articol de pe un blog ce probabil sustine un crestinism dus la extrem, sau, poate, persoanele de acolo inca mai spera ca daca vor vorbi despre dezavantajele pornografiei vor reusi sa se faca remarcati printre cei ce cauta acest gen de lucruri pe internet si sa-i faca sa renunte. In fine, ideea a ceea ce vroiam eu sa spun este ca persoana care a scris acel articol sustine ca cele mai multe cautari care se fac pe internet sunt legate de pornografie. Ei bine, nu este chiar asa. Ele exista, intr-adevar, in numar mare, dar e lucrurile care sunt cel mai cautate... sunt de-a dreptul uimitoare si neasteptate.

Ca sa ma conving, am cautat pe internet topuri intocmite de cateva browsere in privinta celor mai cautate cuvinte pe internet. Daca e sa privim lucrurile la nivel mondial... in top 10 nu intra apsolut niciun cuvant legat de pornografie. Cele mai cautate sunt vedetele sau anumite evenimente cu impact mondial, precum criza petrolului sau lansarea noului model de i-phon (conform unui top intocmit de yahoo pe 2010). Deci... nimic legat de pornografie.

In ceea ce priveste topul la romani... acestia par umpic mai interesati de acest aspect, dar nu obsedati. Si cand spun asta, vreau sa zic ca intr-un singur top din toate cele intocmite pe Romania apare un cuvant legat de pornogradie in primele 10, pe cant in celelalte nu apare absolut niciunul in primele 10. Abea in top 100 apar si astfel de cuvinte, dar deja e altceva. De fapt, cei mai multi romani cauta pe internet... jocuri. Jocurile sunt pe primul loc, fiind urmate de diferite reviste sau ziare online, de youtube, filme, horoscop, poze... cam astea intra in primele 10. Deci nimic legat de pornografie. 

Da, stiu, si eu am fost umpic mirata, dar pana la urma, cine are mintea mai murdara? Nu persoanele care isi imagineaza ca altii n-au ce face decat sa stea si sa caute toata ziua lucruri legate de domeniul porno? Oare nu s-au gandit ele la asta inainte ca lucrul sa se intample? Si acum, sa fim sinceri! Cine nu a cautat de loc pornografie pe net? Poate doar persoanele atat de inocente incat nici nu-si pot inchipui ca cineva a facut-o. Deci, in mod clar, nu autorii acelui articol. Si sa nu ma intelegeti gresit, nu sustin ca acesta e un lucru bun, ca, vazut din punct de vedere crestinesc, n-ar fi un pacat. Tot ce sustin e ca e un lucru omenesc si nu vad pentru ce trebuie sa se exagereze in halul asta. Daca ai chef sa scri articole impotriva pornografiei, sa spui cat de rea e aceasta... da-i drumul si scrie. S-au scris, oricum, deja multe pe aceasta tema. Dar nu sustine drept adevaruri lucruri care nu sunt adevarate. Vei induce lumea in eroare si s-ar putea ca oamenii sa te ignore mai multe decat este cazul. Acum nu stiu daca in articolul acela era scris si ceva demn de luat in seama sau nu, caci nici n-am mai citit, ideea e ca nu se cauta atat de multa pornografie pe cat s-ar crede.

Filmele 3D

Azi am citit niste chesti interesante despre filmele 3D si m-am gandit ca ar trebui sa le impartasesc cu voi, astfel incat sa afle cat mai multi aceste lucruri.

Istoria filmelor 3D nu este de loc una noua, ele incepand sa se realizeze... inca de pe cand industria filmului se afla abea la inceputurile sale. De ce au ajuns ele totusi sa se dezvolte asa tarziu? Din cauza costurilor, desigur. Si aici nu ma refer neaparat la costurile de productie, care erau, in mod clar, mai mari, dar nu atat de mari incat sa le faca neproductive daca n-ar fi fost si costurile necesare difuzarii lor mai mare. Din cate am inteles, e nevoie de un ecran special, plus multe altele.

Stereoscopul, ce a permis realizarea primelor fotografii 3D a fost inventat in 1844 (deci destul de timpuriu). Desigur, din acel moment au inceput sa apara primele fotografii, 3D, filmele apar abea mai tarziu, adica in 1922, primul film 3D purtand titlul de "Puterea Dragostei". Nu stiu exact cum stam cu cronologia in ceea ce priveste acest gen de filme difuzate in cinematografe, dar stiu ca nazisti se foloseau de aceasta tehnica pentru a realiza scurt-metraje. Acestea erau realizate alb-negru si dateaza din 1936. Filme 3D au fost realizate si de catre Uniunea Sovietica inca de timpuriu, printre ele numarandu-se Robinson Crusoe din 1947.

Deci, dupa cum vedeti, istoria filmului 3D este una destul de indelungata. N-am facut eu prea mult research pe aceasta tema, caci sunt sigura ca as fi putut veni cu mult mai multe date, m-am folosit doar de niste informatii din revista Unica si de ce-am mai invatat pe la facultate, cand am vorbit despre realizarea hartilor 3D (desi date de acest fel am folosit destul de putine). Daca sunteti interesati, puteti sa ma anuntati si voi cauta mai multe date. Trebuie sa recunosc ca e un domeniu care pare interesant, insa am nevoie de un imbold ca sa ma apuc sa culeg mai multe date despre un anumit lucru, oricare ar fi acela. Asa ca, daca vreti sa fac asta, trage-ti umpic de mine.

topul zilei (11)

10. Xandria - Sisters Of The Light
  9. Avantasia - Farewell
  8. Avril Lavigne - Thing's I'll Never Say
  7. Rhapsody of Fire - Lo Specchio D'Argento
  6. Avantasia - Neverland
  5. Blackmore's Night - Loreley
  4. Luca Turilli - Demonheart
  3. Shakira - Underneath Your Clothes
  2. Luca Turilli's Dreamquest - Too Late
  1. Luca Turilli - The Infinite Wonders Of Creation

Iubire pe versurile Shakirei

Viaţa nu e o poveste

Viaţa mea nu e o poveste. Nu mi se întâmplă niciun lucru care să o facă interesantă, nimic care se o facă o viaţă ce să merite a fi povestită astfel încât mii de oameni să asculte cu gurile căscate, iar motivul pentru care continui să postez pe acest blog nu este acela că aş considera vreunul din evenimentele din viaţa mea atât de importante încât puţinii cititori să moară fără a citit despre el, ci pentru că cred că sunt capabilă să scriu la un nivel acceptabil, pentru că simt nevoia să scriu şi, odată cu această nevoie, vine şi aceea de a fi citit de cineva ceea ce am scris, de a avea un feed-back oarecare.

Dar mă abat de la subiect. Spuneam că viaţa mea nu este o poveste. Nu este o poveste, dar asta nu înseamnă de loc că nu este extraordinară, nu înseamnă că, în prezent, nu pot spune că viaţa mea se apropie de perfecţiune atât de mult cât se poat întâmpla aacest lucru. Şi da, chiar dacă nu este o poveste, şi chiar dacă sunt conştientă că acum vreo doi-trei ani acest lucru m-ar fi făcut să fiu foarte tristă şi să cred că nu am nici un sens, deci, cu toate acestea, sunt fericită. Şi pot afirma sus şi tare că sunt una dintre cele mai fericite persoane din câte cunosc eu. De ce? Am să vă explic.

În primul rând, în prezent nu-mi lipseşte nimic. Familie sănătoasă am. Ce pune pe masă am. Un acoperiş deasupra capului am. Cel mai minunat iubit din lume, care e mereu aici pentru mine, care mă iubeşte chiar şi atunci când sunt nervoasă, tristă, urâtă sau în cea mai nasoală stare a mea am. Ceva bani care să mă ajute să-mi fac din când în când câte o poftă măruntă (e drept, nu prea mare) am. Mai mult de atât ce mi-aş putea dori. N-am nevoie nici de yaht-uri, nici de maşini scumpe, nici de conturi de milioane, nici de sute de persoane roind în jurul meu şi spunându-mi că mă adoră. N-am nevoie de haine de designeri, cred că la fel de bine îşi face treaba şi o rochie chinezească sau una luată de la reduceri, de o calitate medie (e drept, nu proastă, că nu economisesc bani purtând haine de unică folosinţă). Singurul lucru de care am nevoie pentru a fi eu fericită este să ştiu că persoanele din jurul meu, persoanele care îmi sunt dragi, sunt sănătoase, fericite şi că eu sunt capabile să le aduc uneori zâmbetul pe buze, chiar dacă prin cel mai mărunt gest de care sunt eu capabilă. Şi singurul lucru care îmi aruncă o uşoară umbră asupra fericirii mele este faptul că ştiu că mai există şi momente în care îi întristez pe aceea pe care îi iubesc, că nu pot să fiu mereu perfectă pentru ei, aşa cum încearcă să fie ei pentru mine.

Un al doilea aspect legat de fericire, de propria mea fericire, este aceea că eu nu o consider pe aceasta a depinde de vreuna din situaţile exterioare. Fericirea este o stare de spirit, şi ţine de tine, de gândurile şi trăirile tale dacă ajungi să o simţi sau nu. Şi o primă cale în atingerea fericirii este mulţumirea şi acceptarea. Nu mulţumirea de sine, căci aceasta duce la plafonare şi stă în calea avansării tale pe scară personală sau profesională. Mă refer la mulţumire şi acceptare faţă de lucrurile pe care ţi le-a dat viaţa, faţă de acele lurcuri ce nu pot fi schimbate decât în situaţi extreme, la care nici nu merită să visezi. Fericirea nu are condiţii. Dacă spui "Voi fi fericit când..." deja îţi împiedici fericirea. Căci s-ar putea să realizezi ce îţi propui, sau s-ar putea să nu. Iar apoi, când vei ajunge acolo, tot nu vei fi fericit, căci vei găsi singur un alt obstacol pe care să-l aşezi în calea propriei tale fericiri. Aşa că... Sunt fericită că trăiesc, că am toate câte am (multe sau puţine, depinde doar de locul din care priveşti). Şi niciodată nu mă uit să văd câţi au mai multe decât mine (desigur că găsesc destui), eu mă uit în jur şi observ că sunt mulţi care au mult mai puţin decât mine. Şi printre ei sunt chiar mai multe persoane fericite decât printre cei ce au mai multe. Şi mai trebuie acordată atenţie unui amănunt: mai multe în ce sens? Căci pentru mine nu au valoare bani atunci când ai probleme cu familia, când ţi-au murit din copii şi toţi din jur te urăsc. Când şti că banii pe care îi ai provin din surse dubioase şi nu mai poţi dormi liniştit noaptea de teama momentului în care va trebui să plăteşti pentru toate câte ai făcut.

Dar am vorbit cam mult şi iar m-am abătut de la subiect. Aşa că, reţineţi: viaţa mea nu e o poveste. Din afară poate părea plictisitoare, lipsită de noimă sau sens, fără evenimente ieşite din comun, însă, din interior, vă asigur eu că e grozavă. Şi ţin să le mulţumesc prietenilor, familiei şi minunatului meu iubit pentru tot ceea ce reprezintă ei pentru mine.