duminică, 24 iulie 2011

Femeia

Cartea pe care o citesc acum are in centrul atentiei femeia, care este vazuta atat ca un simbol al puterii, cat si ca pe un simbol al pacatului. Femeia, cu puterea pe care i-o confera farmecele seductiei si frumusetea cu care a inzestrat-o natura este capabila sa ingenuncheze orice barbat, sa-l atraga in pacat sau sa-l inalte pe culmile puterii, dupa cum ii este voia. Nu vreau sa vorbesc despre imaginea ce reiese din carte, asta nu o voi face decat dupa ce voi termina cartea, vreau doar sa vorbesc despre propria mea parere cu privire la aceasta viziune.

Intr-adevar, din multe puncte de vedere se poate spune ca femeia este mai puternica decat barbatul, chiar daca are si ea anumite slabiciuni pe care barbatul nu le are, dar care, sensibil in fata femeii, sunt inlaturate de puterea acesteia. Exemplul il avem inca de la inceputul omenirii. Voi vorbi mai tarziu despre el, caci ma framanta cateva intrebari, pe care vreau sa am timp sa le expun si, poate, voi gasi si un raspuns printre ele.

Poate va intrebati care este acea putere uriasa a femeii? Ei bine, acea putere este data de frumusetea ei naturala, de usurinta cu care si-o transforma pe aceasta intr-o arma a seductiei, lasand barbatul fara puterea de a mai scoate un cuvant in fata ei. Acea putere la care barbatul este, si mereu va fi extrem de sensibil, care il face sa puna armele jos si sa cedeze. In momentul in care femeia a reusit sa aduca barbatul in acest punct, are putere totala asupra lui, chiar daca ea nu este vesnica. Un barbat cazut brada farmecelor frumusetii va face multe ca sa o multumeasca pe femeia care l-a adus in aceasta stare, chiar daca nu mereu. Aceasta are puterea sa-l coboare in pacat, daca doreste, sau sa-l ridice, sa-l inalte (dar ma tem ca de cele mai multe ori femeia nu este chiar atat de puternica incat sa reuseasca sa-l inalte. E mult mai usor sa cobori, decat sa ridici o persoana, iar acest lucru este valabil si pentru femei). 

Spuneam ca si femeile au o slabiciune. Slabiciunea lor nu este, insa, legata de o persoana, de vreo fiinta vie, ci de pasiunea lor pentru lucrurile trecatoare, pentru lux si pentru frumusetea artificiala, lucruri care nu prea au putere in cazul barbatilor (mai putin luxul, desi, in cazul lor, vorbim de un alt fel de lux). Insa, slabiciunea barbatilor in fata femeilor face ca slabiciunea lor sa se extinda si asupra lucrurilor ce au puteri asupra femeilor.

Spuneam despre exemplul pe care il intalnim inca de la inceputul omenirii. Eva este cea care a cazut in pacat, cedand frumusetii fructelor din pomul interzis, cedand curiozitatii. Pacatul lui Adam este ca i-a cedat Evei. Astfel, se poate observa cum, desi mult mai insensibil la lucrurile trecatoare decat femeia, mult mai capabil de a-si tine curiozitatea in frau, el este totusi incapabil de a se opune unei persoane de sex feminin, ajungand sa-i faca pe plac acesteia. Insa acest lucru ne demonstreaza oare faptul ca femeia este mai puternica, sau ca ea este mai slaba, asa cum sustine religia? Eu una consider ca atata timp cat un barbat nu se poate desprinde din vraja pe care femeile o exercita, este mai slab decat acestea. Are totusi posibilitatea de a deveni mai puternic, in momentul in care reuseste sa-si infranga sensibilitatea aceasta la femei, dupa cum si o femeie poate deveni mai puternica decat consoartele ei (iar atunci mult mai puternica decat orice barbat) in momentul in care isi infrange si ea proprile-i sensibilitati. Desi Eva a fost prima care a cazut in pacat, ea este totusi mai puternica, reusind sa-l atraga si pe acesta dupa ea. In acest caz avem de-a face cu o putere folosita in sesnul prost, dar puterea exista.

Iar acesta nu e singurul caz care demonstreaza puterea femeii in fata barbatului. De-a lungul istoriei cazurile sunt nenumarate, o multime de imparati ajungand sa faca anumite lucruri doar pentru a multumi femeia care le-a cazut cu tronc in momentul respectiv. Doar cunoasteti cu totii zicala care spune ca in spatele fiecarui barbat puternic se afla o femeie puternica. Femeia intotdeauna va avea aceasta putere de a calauzi barbatul fie spre succes, fie spre damnare. 

Nu exista abateri de la aceste reguli doar atunci cand in joc intervine iubirea. Abea in momentul in care iubeste pur si e gata sa se daruiasca in totalitate, o femeie poate ajunge un pion in mainile unui barbat (dar doar a unuia singur). Situatia e compensata in momentul in care iubirea e reciproca, caci atunci ambii parteneri vor dori binele unul altuia, ambii vor fi legati cu aceleasi sfori unul de altul, iar puterea lor va fi doar unul asupra celuilalt, devenind imuni la ceea ce se intampla in jurul lor. Acesta este modul in care se poate atinge apogeul, acel moment in care nimeni nu va mai avea putere asupra ta. Doi oameni ce isi ofera iubire reciproc sunt liberi, complet liberi. Pacat ca spiritul uman nu este mereu pur si ca cei doi nu conclucreaza mereu impreuna pentru a alege calea binelui.

Niciun comentariu: