miercuri, 16 septembrie 2009

Zilele VIII, IX si X: Baska

V-am povestit despre tot ce s-a intamplat la munte, despre excursile pe care le-am facut pe acolo si despre felul in care mi-am petrecut eu zilele. V-am spus deja ca tot ceea ce am scris fusese scris de dinainte intr-un caiet, de aceea au fost la timpul prezent. Acum urmeaza sa va povestesc despre zilele de la mare, din Croatia, iar aici nu mai am niciun document scris de unde sa-mi transcriu impresile, asa ca va trebui sa o fac din propria mea minte.

Am hotarat ca voi vorbi despre primele trei zile in aceeasi postare, caci in acestea nu am fost in nicio excursie si cred ca ar fi inutil sa repet de trei ori cum arata Baska (localitatea unde am fost cazati), sau cum am parcurs eu cei 20 de metri pe care ii aveam de parcurs pana la plaja, sau cum m-am bronzat, sau cum am mancat in fiecare zi inghetata.

Dar sa o iau de la inceput. Venirea spre mare. Cred ca va mai amintiti ca v-am spus ca atunci cand ne-am indreptat spre munte am prin o ploaie foarte puternica care a facut drumul extrem de plictisitor. EI bine, pe o vreme similara am mers si din Germania pana in Croatia. Noroc ca era mai putin de mers pe autostrada, astfel incat am avut si eu posibilitatea sa vad lucruri mai interesante. Cat despre mersul pe autostrada... poate ati vrea sa stiti ca am prins un stau de peste 20 de km si am pierdut astfel 3 ore. Sau ca pe alocuri ploua foarte violent si nu se putea merge decat cu 60-70 de km/h.

Dar asta nu mai conteaza. In cele din urma am ajuns cu bine in Croatia, am ajuns si pe insula Krk, in localitatea Baska si aici nu mai ploua. In schimb batea vantul. Un vant puternic, numit "bora". Nu stiu cati ati auzit de el si cati stiti despre ce este vorba, de aceea am sa va explic. Bora este un vant specific coastei dalmate ce coboara din munti si bate pe mare, putand ajunge pana la viteze de 100km/h in zece minute. Pentru mai multe detali despre acest vant, va recomand sa dati click aici.
efectele vantului aspupra mea

In zilele care au urmat, acest vant n-a mai fost la fel de puternic. Se facea inca simtit, dar nu remarcai mare diferenta intre el si o briza a marii obisnuita. A fost si o temperatura buna, iar apa, desi in racire, a ramas la o temeratura care sa ne permita sa intram si sa facem baie in ea fara sa amortim.
aspectul marii in cea de-a doua zi

Mai trebuie sa va vorbesc despre localitatea in care am stat noi. Nu pot sa zic ca ne-am plimbat foarte mult prin ea, doar pe strada de langa mare si pe cea de umpic mai sus (localitatea era in panta), insa asta era cam tot ceea ce merita vazut. Existau si mai sus case ale localnicilor si chiar si case de inchiriat, insa nu era nimic ce sa merite vazut. Vile normale, la fel cum poti vedea si la noi. Dar, darorita faptului ca nu m-am plimbat prea mult in sus, in mintea mea Baska este precum o localitate lunga si ingusta, aflata pe malul marii.

Noi am stat intr-un capat al ei, intr-un capat care coincidea si cu capatul insulei. Trebuie sa spun ca datorita acelui vand de care v-am vorbit, vegetatiea era foarte redusa in acest capat, astfel incat aveam senzatia ca ma aflu in desert. Si nu pot sa spun ca acest lucru facea peisajul sa arate urat, ci, din contra, ii dadea un farmec aparte, ii conferea unicitate.
peisaj desertic

pe malul marii

Acesta era cadrul natural al locatiei. Din punc de vedere arhitectural, capatul in care locuiam noi era mai urat si avea mai putin farmec (aveam chiar o vila foarte kitchoasa langa noi), insa pe masura ce te deplasai de-a lungul localitatii, faceai cunostinta cu niste cladiri foarte sic, cu terase foarte dragute si cu restaorante pescaresti extrem de atractive. In acel capat totul parea in stil italienesc. Casele imi aduceau aminte de acele case colorate din satele pescaresti de pe malul Marii Ligurice. De altfel, erau si destul de multi italieni in regiune.
casute cochete

terasa pe malul marii

Baska by night

Casa in care am stat noi a fost superba. Era bine, in primul rand, pentru ca eram singurii care stateau acolo, noi si prietenii nostri impreuna cu care ne-am planuit vacanta. Era o casa cu trei dormitoare, o sufragerie, o bucatarie si o superba terasa in spatele ei. Era loc pentru toate aici: loc la soare pentru plaja, un imens loc de luat masa, la umbra, si loc pentru gratar.
latura a casei noastre si locul de plaja

locul de luat masa

locul de gratar

sufrageria

bucataria

unul dintre dormitoare

Sonia

Mai multe nu stiu ce sa va spun acum. Sper ca ceea ce v-am scris si pozele care imi insotesc postarea sa va lamureasca asupra faptului ca a fost un loc frumos.

Niciun comentariu: