Ziua XIII: Krk

În penultima zi pe care o mai aveam de petrecut în Croaţia, dimineaţa a fost una înnorată. Ne aşteptam să vină o ploaie din moment în moment. Aşa că ne-am zis că de ce să stăm acolo, în loc să mergem să mai vizităm ceva? Dacă tot era înorat, nu existau nici perspective prea mari de a face baie. Aşa că am hotărât să vizităm oraşul Krk, capitala insulei cu acelaşi nume, insula pe care ne aflam şi noi, de altfel.

Când am ajuns acolo, am realizat că am luat o decizie foarte bună, căci numai în Baska era aşa de înorat. În Krk se vedeau chiar şi câteva raze de soare, iar ameninţarea unei ploi nu mai părea chiar aşa de mare.

Dar bănuiesc că nu despre cât de înorat a fost ceru aţi dori voi să vă povestesc. Cred că v-ar interesa mai mult să ştiţi despre cum arăta oraşul şi despre ceea ce am făcut noi pe acolo. Ei bine, oraşul a fost foarte drăguţ. Străduţe înguste şi clădiri vechi, cam în acelaşi stil în care sunt şi Budva sau Kotor-ul, din Muntenegru, pe care le-am vizitat anul trecut. Am vizitat chiar şi un mic castelaş, cam sărac el în exponate, însă suficient pentru banii pe care i-am dat ca să putem intra.

cladiri din Krk

straduta ingusta

castelul

curtea castelului

Cel mai mult mi-a plăcut că am ajuns într-un loc din care se vedeau numeroase clădiri, iar dacă priveai în jos, peste un zid, se vedea marea cu valurile ei ce se loveau de stânci. De altfel, întreg parcul acela (sau piaţă, ce o fi fost) era foarte frumos. Plin de vegetaţie, cu nişte pomi foarte interesanţi, era un loc foarte romantic şi atractiv.

marea

poza de grup, in parc

Din parcul acela ne-am dus direct spre locul în care ne-am propus să facem baie. Era un loc minunat, un fel de stâncă ce înainta mai mult în apă. Pe ea era o scară pe care puteai sa cobori, dar mai ales să urci, căci urcarea ar fi fost foarte dificilă fără ea. M-am simţit excelent făcând baie aici, mai ales că valurile mării erau destul de mari, iar senzaţia aceea că te ridici şi apoi cobori la loc este minunată.

locul de baie, vazut de departe

in valuri

privind in zare

Poate că ar trebui să vă mai vorbesc despre locul în care am luat masa în aceasta seară. Este vorba despre un minunat restaurant din Baska, numit Capitans, cu un chelner extraordinar şi cu mâncare la fel de bună. Eu am mâncat o porţie uriaşă de calamari, şi trebuie să ştiţi că chiar am mâncat-o toată. Şi am mai luat şi desert.

Oricum, a fost o altă zi frumoasă, de care îmi amintesc cu bucurie.