duminică, 26 iulie 2009


De data asta scriu doar de plictiseala si pentru ca nu prea pot sa dorm, asa ca e bine sa fac ceva ca sa umplu timpul. Iar ce lucru e mai bun de facut, decat sa scriu aici o postare prin care sa scap si de o parte din ganduri si care sa-mi si umple timpul si poate chiar sa-mi aduca somnul pe care il caut.

Mi-am pus muzica de ceva vreme. Mi-am pus-o incet, ca sa nu deranjez vecinii. Pe ai mei n-am cum sa-i deranjez, caci sunt plecati la nunta, acesta fiind, de altfel, si motivul pentru care eu stau acum in fata laptop-ului si scriu ceea ce scriu. Caci daca ei ar fi fost aici, m-as fi gandit ca poate ii deranjez, ca poate e mai bine sa nu fac nimic, sa n-aprind lampi si sa stau cumintica in patul meu asteptand momentul in care somnul va dori sa ma ia si pe mine si sa ma poarte pe aripi de vis spre o lume minunata. Desi in ultimul timp visez mai mult cu ochii deschisi decat cu ei inchisi, ceea ce nu e bine, motiv pentru care caut mereu sa am cate o activitate, activitate in care sa fie implicat si intelectul meu, nu doar fizicul meu, caci doar asa pot sa-mi mai abat gandurile si pe o alta directie decat cea pe care ar dori acestea sa mearga.

Singura problema in ceea ce priveste cele ce le-am spus mai sus este faptul ca acum citesc o carte care este extrem de plictisitoare. Trebuie sa va marturisesc ca m-am gandit nu o data sa o las balta, sa incep o alta, caci poate gasesc ceva mai interesant, insa, avand in vedere ca particip la un concurs pe internet a carui in a carui tematica se incadreaza aceasta carte nu prea as vrea sa renunt la ea. Ma fortez sa o termin. Incerc sa citesc cel putin un capitol zilnic, desi uneori e cam greu. Nu va spun mai multe acum despre carte, caci dupa ce am s-o termin am sa postez si o recenzie pe blog, insa ideea e ca aveam in plan sa o termin deja, iar eu nu sunt decat la jumatate.

Ce altceva as putea sa va mai spun? Ce altceva mai am pe suflet? Sau nu, aceasta intrebare nu este buna, caci eu am multe pe suflet, insa nu am sa ma apuc sa va impartasesc voua chiar totul. Unele lucruri e bine sa le tin numai pentru mine sau, eventual, pentru mine si cea mai buna prietena. Nu ma apuc sa le spun tuturor, pentru ca ma enerveaza oamenii care nu ma cunosc si nu stiu ce simt, insa ei incep sa-si dea cu parerea despre adevaratele mele sentimente. Aaaa, si ma mai enerveaza si oamenii care incep sa-mi spuna daca ceea ce vreau sa fac eu este corect sau gresit, cu toate ca eu nu i-am intrebat decat cum as putea face un anumit lucru, sau, si mai rau, atunci cand nu-i intreb nimic, insa ei se decid singuri sa-si dea cu parerea despre situatia in care ma aflu si evenimentele carora doresc sa ma expun.

Dar hai, ca am vorbit de toate si, cu siguranta, am reusit sa va plictisesc si pe voi, iar eu nu ma simt cu mult mai bine. Cred ca totusi am sa ma asez in pat si am sa astept acolo somnul. Poate am noroc. Va doresc numai bine tuturor celor care ati avut rabdare sa cititi prostiile care le-am insirat eu aici.

Niciun comentariu: